Nu bateți, mai ies eu din când în când!

 

Decembrie țese cu suveică de gheață
Un punct de răcoare infinitului mic;
Cel mare se pierde-n călimara cu ceață –
Mercenar camuflat pe un front inamic.
Doar luna se pare că-i rănită de moarte
Ghemuită-n penumbra ce se scurge încet.
Poetul, nostalgic, o presează-ntr-o carte
Între jerba speranței și-al iubirii regret.

Un soare cu dinți
Desenează în grabă
Un afiș bun de clanță:
Vă rog, nu mai bateți
Câmpii prin ceru-mi!
Sunt plecat în vacanță.

 

Anunțuri

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Nu bateți, mai ies eu din când în când!

  1. castanman zice:

    Psst…norii-s placați cu faianță.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ok, de-i sincer, fără machiaj! 🙂

    Apreciază

  3. Are şi soarele ăsta nevoile lui. Numai noi facem figuri şi îi cerem socoteală.

    Apreciat de 1 persoană

  4. munteanioan zice:

    A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciat de 1 persoană

  5. ovi zice:

    si totusi… mai bat o data… si inca o data… campii… pentru ca-mi place afisul aninat de clanta… si nu ar el… imi strneste dor de vacanta… pentru ca cel de frumos, fostu-mi-a ostoit aici…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s