Poveste de Crăciun

Al Phagora

Luminile electrice ale decorațiilor de Crăciun înconjurau piața orașului, făcând-o să semene de departe, în întunericul nopții, cu un soi de prăjitură bizară.
Ilarion Portase umbla singur pe străzi, de vreo patru ceasuri. Ajuns în fața luminițelor –vremelnici licurici ai iernii, instalați de primăria municipiului și uitați uneori pe alocuri aprinși până prin august – rătăcitorul se opri o clipă. Cetina impecabilă a brazilor artificiali, peste care începuse o fulguială abia simțită, dar cât se poate de jucăușă, becurile colorate, butaforia, toate declanșau flash-urile amintirii. Așa cum globurile și beteala pomului de Crăciun zac un an întreg pe rafturi, pentru a apărea dintr-o dată în toată stridența lor suavă, amintirile se deșteptaseră brusc, se scuturaseră de colb și îl invadau, ca o armată de spiriduși.
Dar uneori și spiridușii amintirilor se ascund deodată prin tufișuri, temători, când realitatea te întâmpină, cu noutatea ei bizară.
În mijlocul pieței, rezemat de o…

Vezi articolul original 1.371 de cuvinte mai mult

Reclame

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Poveste de Crăciun

  1. Nautilus zice:

    Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a participa la acest mic experiment literar, pentru calitatea și acuitatea scrierii dumneavoastră … așa încât vă aștept în continuare participarea 🙂 și mai ales propunerile.

    Apreciat de 2 persoane

    • Nu vă mai mulțumesc și eu, să nu pară că ne tot gratulăm între noi, povestitor și „povestiți” :)) Spun doar că am scris cu multă plăcere, încercând să mă ridic la nivelul scrierilor dvs. Sigur, ceva propuneri aș avea, dar și-o leneee… 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  2. Mél@nie zice:

    bravo si felicitari! va citesc pe-amândoi de-o bucata de vreme – cu interes, bucurie si admiratie… sanatate si „inspiratie-ocean”! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mihaela Suciu zice:

    Ana, tu știi că-mi place proza… Nautilus m-a fascinat! Vorbește ardelenește, nu? Mulțam fain, Ano!

    Apreciat de 1 persoană

    • Știu și că îți place proza și că ești o foarte talentată și originală scriitoare a genului, Mihaela. Îți recomand proza fantastică a lui Nautilus, nu vei regreta. Sincer, nu știu cum vorbește, l-am „ascultat” doar scriind. 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s