Arhive lunare: februarie 2017

ah, doar știi adresa… locuiesc demult în același colț de vară mâzgălind penumbre nu-ți amintești străzile sunt proiectate regulamentar iubiri pare pe dreapta cenuși sub coasta stângă speranțe buluc chiar în piața mare vezi ocolește-le cu grijă ieri un localnic … Continuă lectura →

primăverile alfabetare goale ce-așteaptă sub valuri ciobite de scoici doar urechea mirării aude țipătul pescărușului chemări din amurg nenăscut e vremea… zefirii mângâie fruntea culorii sleite în durerea facerii senzorul-cercetaș retrage mugurii-n tranșee pentru ultima repetiție cu decoruri și costume … Continuă lectura →

răspântii opace… cărările nu-s nici miez de lumină nici basme pe fus se piaptănă-n grabă ariadne-n apus se-ascund sub icoane iude-n chip de isus desenează speranța cu tuș gri, indecis pe planeta de piatră legământul promis de-a rescrie-n sămânță viul … Continuă lectura →

repetăm discursul de aderare la emancipatul vom fi cu dicție fără semne de întrebare fără semne de mirare fără semne sigur, avem abilitatea zidirii amvonului adecvat deghizărea arborilor morți în picioare a prohodit-o din șa chiar unu’, de Anjou iar patosul … Continuă lectura →