ubi bene…

Publicat pe 28/11/2016 de anna c. ronescu

cât de alb e nimicul
într-o beznă de fluturi
sau de verde latent
descărnat
memoria pietrei
nu-i păstrată-n albume
ci săpată-n izvor
nesecat
cât încă se-aude
zvon dulce de fluier
și-albastrele freamăte 
torc
fuioarele lacrimei
pe iniștea dorului
și-n inima doinei
se-ntorc

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la ubi bene…

  1. SufletNeînțeles zice:
    28/11/2016 la 17:05

    Ce imagini pitorești, parcă le vedeam 🙂

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
  2. Poteci de dor zice:
    28/11/2016 la 22:43

    Miroase a fân proaspăt cosit. Frumoase versuri!

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
  3. mcooper801 zice:
    29/11/2016 la 12:53

    și, totuși, se-aude…frumos poezia ta , draga Ana ! Sa ai o zi minunata cu „zvon dulce de fluier” ! ❤

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  4. Mladin Slovanic zice:
    29/11/2016 la 13:54

    Absolut excelent.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  5. Georgeta R. M. zice:
    01/12/2016 la 20:12

    La mulți ani de ziua României ! Un decembrie minunat cu multe bucurii !

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  6. dumitruichim zice:
    05/12/2016 la 6:18

    pe iniștea dorului” – minunată imagine

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  7. tighinaromaneasca zice:
    05/12/2016 la 11:54

    Superbă întoarcere în „leagăn de doină”, felicitări!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s