Talk-show

Generic pe melodia Și-altădată, și-altădată, o s-o facem și mai lată. În prim-plan tocșouaica*, cu mâna stângă-n buzunar, cea dreaptă deznodându-se rapid, în urma unui mesaj digital prietenos adresat regizorului de platou. Își privește cu un aer încruntat vârfurile pantofilor, apoi trece brusc în spatele pupitrului; pe pupitru, o nuia de cireș, un pistol cu bile și o bâtă de baseball, urmând a fi folosite aleatoriu sau funcție de invitat. După ultimul acord al melodiei, nasul străpunge ecranul, cameramanul se retrage dintr-un salt vreo doi metri, ca în fața unui pericol iminent, tunetul nefiind precedat de nimic…

– BUNĂ ZIUA! Doamnelor și domnilor, sunt atât de nervoasă, încât habar n-am unde sunt, în ce scop,  dacă e soare sau lună, dacă sunt la televizor, în vizită la soacră-mea sau la ultima ședința cu părinții. A-pro-po! Doamna educatoare, sper ca aerul din Dindeștiu Mic, unde v-ați cerut subit transferul, să vă priască. Vă pup!
Sunt nervoasă pentru că este im-po-si-bil să trăiești în țara asta, dacă ești zdravăn la cap. Înțelegeți unde bat? Per-fect!
Mi-am început ziua cu un telefon de la mama, ma-ma doamnelor și domnilor – toți avem o mamă, nu-i așa? – care mi s-a plâns de calitatea piureului din cartofii românești și lipsa oricărei legislații în domeniul combaterii coruptului  Gândac de Colorado. Cine este acest Colorado și cine-l protejează nu e greu de imaginat, având în vedere că numele lui real este, atenție, Lep-ti-no-tar-sa decemlineata. E cât se poate de evident. Și e cât se poate de evident că viitorul copiilor noștri este în pe-ri-col, doamnelor și domnilor, în lipsa neaoșului și sănătosului piu-re. Vom reveni în zilele următoare cu o amplă anchetă jurnalistică privind încrengăturile artropode ale acestuia la nivel mondial și, cu puțin noroc, poate îl avem în platou pe Lep-ti-no-tar-sa însuși…
Dar, să întrebăm și invitații (privire-laser, zâmbet subțire, cu buza de sus zvâcnind dezordonat), poate au ei răspuns la această problemă. Vă rog, domnilor, aveți… fix 38 de secunde fiecare…a, mi se spune-n cască că – cacofonia e intenționată și direcționată, ieși afară domnule ministru, nu mă corectezi dumneata pe mine! Spuneam, deci, că timpul a expirat. Vă mai așteptăm la emisiunea noastră, într-o dezbatere sinceră, principială, argumentată, așa cum v-am obișnuit. La revedere! (ge-ne-ric).

*Acesta este un pamflet, orice asemănare cu vreo persoană reală ar fi ireală.

Anna