Rostogoliri

Publicat pe 27/01/2016 de anna c. ronescu

Ziua…
Priveghiul luminat
Cal înhămat al firii
Ce-așteaptă la fereastră
Să-l ia pe-aici, departe

Marș cadențat și goarne…

descântă mica moarte
cu-a morții gheară albastră
dând un răstimp iubirii
surghiunu-i amânat

Anna

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Rostogoliri

  1. dumitruichim zice:
    29/01/2016 la 2:44

    Îmi place: ”descântă mica moarte”

    PS
    În cartea de proză MICUL BOTEZĂTOR un capitol se numește”Micul Botezător întâlnește Moartea Mică”. Să ne înțelegem: Eu nu l-am ”șpagat” de la dvs., five finger discount:) și nici dvs. nu v-ați inspirat de la mine pt. că romanul se află în manuscris. E doar o fericită coincidență. Așa că suntem kit!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
    • anna c. ronescu zice:
      29/01/2016 la 11:38

      N-am șmanglit nimica, boiarule, zou! Că am dește fine, nu ciordesc rubine, poate, câteodată, vreo curcă plouată, uitată-n covată, da’ nici aia toată, că-s fomeie cu tulpan, io ghecesc pentru un ban, la anu’ șî lamulțan! 🙂
      Sintagma am găsit-o într-un aforism al lui Schopenhauer („Orice zi este o mică viaţă – orice deşteptare o mică naştere, orice dimineaţă o mică tinereţe, orice culcare şi adormire o mică moarte”).

      Mi-ar plăcea să citesc proză scrisă de dumneavoastră, când o publicați? Deocamdată, aștept de la Cluj „Aşa-i cânta îndrăgostitul din Sumer”, am comandat-o online, sper să ajungă! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
      • Nautilus zice:
        29/01/2016 la 12:16

        Din păcate sintagma e oarecum compromisă de sensul ei modern din limba franceză.

        Mă gândeam totuși că ”mica moarte” din poezia dvs. s-a născut doar în această poezie și doar în ea își găsește sensul. Nu credeam că e de undeva din afară. Merită Schopenhauer efortul? 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde
        • anna c. ronescu zice:
          29/01/2016 la 12:38

          Nici nu e de undeva din afară. După comentariul domnului Ichim, am căutat și am găsit citatul. Așa cum am căutat, asta imediat ce am scris textul, „apocalips amânat”, vers cu care-l încheiasem. Am descoperit că era titlul unui roman, așa că am renunțat.
          Nu cunosc nici sensul modern al sintagmei în limba franceză, când scriu, bine, prost, nu contează, mă-nvelesc în secunda cuvântului, nu-l leg de nimic.

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
      • dumitruichim zice:
        30/01/2016 la 4:07

        M-ați făcut să râd! 🙂

        PS
        Dacă ați avea fb ați vedea cum râd…

        PS2
        Nu vă faceți probleme. N-am șmanglit nimic. La mine e un personaj. (Când voi avea timp o să-mi pieptăm MICUL BOTEZĂTOR. Am câteva capitole în http://www.dumitruichim.com , arhivă, un nr. de Crăciun. Sărut mâna!

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde
  3. Cristina.Criss.wordpress.com zice:
    30/01/2016 la 17:30

    Imi plac postarile tale(eu te urmaresc,ma poti urmari si tu ,daca vrei ma poti recomanda la altii)

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  4. Cristina.Criss.wordpress.com zice:
    31/01/2016 la 0:59

    Imi zici daca intra unde e in alta limba

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu