Vorbiți, vă rog!
Nu drămuiți cuvintele
lăsați-le libere
să facă ce vor
vorbiți, vorbiți
la noi se vorbește
dați-le drumul să zburde
chiar aici, pe covor
Ce drăgălașe sunt
cuvintele dumneavoastră!
Le aveți demult?
Aaa… ce mari suntem noi!
Cum?! Nu le-ați hrănit cu nimic?
Așa s-au născut, mari,
pufoase și seci?
Ce noroc!
Aveam și eu
odată cuvinte…
Erau cam limbute
și Zâna tăcerii
le-a prefăcut în dovleci
Anna
vorba multa saracia omului…da poezia ta este minunata…seara frumoasa sa ai…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază