Venin, zâmbre şi deochi

Am zilele frumoase, chiar dacă nu e soare
Prietenă-s cu gerul, cu zloata şi furtuna,
Când ninge ori când plouă – aceeaşi sărbătoare
Fierbe pământul vara? Mie îmi e totuna

Soarta n-o iau la trântă, mi-e liniar norocul
Nu-l caut în petale de albe margarete,
Îi râd în nas țigăncii ce-şi mângâie ghiocul
De Pythie desculță şi cu bănuți în plete

Amic îmi este gândul, ne spunem chiar pe nume,
Omu’-l privesc în față, să mi-l aduc aminte
N-am teamă de himere… dar am o slăbiciune –
Mă ustură, adesea, veninul din cuvinte

Mi-a descântat o babă, în bobi de mătrăgună
(Aşa, să văd ce poate… altfel nu-mi stă în fire)
Şi, cică, nu-i o dramă, voi deveni imună,
Letal e doar deochiul cu zâmbra lui subțire

Ana

Anunțuri

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Venin, zâmbre şi deochi

  1. Minunat curg cuvintele-n vers!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mihaela zice:

    Letale versuri! Ano, mor când le citesc!

    Apreciat de 1 persoană

    • O bucurie fiecare prezență a ta pe blog! Mulțumesc tare mult! (Unele texte sunt scrise la prima mână, așa cum au venit, se cer corectate, șlefuite, așa că mă bazez pe indulgența ta! 🙂 )

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s