nocturnă

şi liniştea dormea…
doar paşii moi ai nopții
se furişau hoțeşte peste lume
ținând pe umeri cheia cămărilor de vise
şi-n ochii stinşi, o taină
de nimeni dezlegată
chircit în străveziul clipelor prelungi
încremenise vântul
pândindu-i voalul mat
ba ar fi vrut s-aştepte ba ar fi dat să plece:
„o mai aştept o oră şi
de nu vine, bat!”

 

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la nocturnă

  1. Pe plac, de drag sufletului meu au căzut aceste versuri, mulțumesc mult, dragă Anna!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mi-a fost dor de versurile tale!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mél@nie zice:

    SPLENDID, ca de-obicei… ❤ un 2017 presarat cu bucurii, satisfactii, inspiratie si numa' bine… amicale gânduri, Mélanie Bedos-Nicolas

    Apreciat de 1 persoană

  4. Nautilus zice:

    Nestatornic vântul ăsta 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  5. Mihaela zice:

    Cioc! Cioc! La mulți ani!

    Apreciat de 1 persoană

  6. elenamarinalexe zice:

    doar paşii moi ai nopții
    se furişau hoțeşte peste lume
    ținând pe umeri cheia cămărilor de vise
    şi-n ochii stinşi, o taină
    de nimeni dezlegată
    Mi-a plăcut mult! 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s