– parodie după „(Reflex 108”) de George Țărnea* –
Îmi amintesc exact…
Chipu-i frumos, prin minte mi se plimbă.
Cum o chema? Ah, zi să-i zic! Măi, şi îmi stă pe limbă…
Cât am iubit-o, n-are rost să spun;
Era înaltă, cu părul lung şi brun…
Sau… era scundă şi oxigenată?!
Oricum, eu n-am iubit-o niciodată.
Urâtă-foc – acu’, aveam vreo vină?
Pe limbă-mi stă… un hap cu lecitină.
Ana
* George Țărnea ”(Reflex 108)”
Prea repede uităm ce-aveam în gând,
Sub apăsarea vorbelor de rând!
Nici nu mă strigi de tot, nici nu mă lași…
E-atâta ezitare între pași.
Prea repede uităm ce-aveam de spus –
Un zbor în minus, o cădere în plus…
La tine-i vară si la mine-i frig,
Nici nu te las de tot, nici nu te strig.
ApreciazăApreciat de 4 persoane
„A fost aievea sau a fost un vis?”
Frumoasă parodie, chiar şi aşa… cu hapul necesar 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred c-a fost un… cum îi zice…care era întrebarea? 🙂
Mulțumesc frumos, Potecuță!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uneori exactitatea este implicită și greu de explicitat. De ex. (aproximativ), când îmi aduc aminte de radical din 2 ca număr pozitiv care ridicat la pătrat e doi, e ceva exact. Dar dacă mă întrebați care e a 10-a zecimală a acestui număr, nu o știu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Toată admirația pentru primele nouă zecimale! A zecea, din bruma de matematică pe care mi-o amintesc, nu se poate trece în paranteză și boteza „perioadă”? Sau „s-ar putea și fără”? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai degrabă nu. Ce e cu perioadă e număr rațional, se poate scrie ca raport de 2 numere întregi. Ceea ce nu se poate cu radical din doi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știam eu că mă fac de râs! Dar nici cu „radical” nu mi-e rușine. E în stare să lase atâtea dâre inegale doar să-i fie lui bine. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ideea era că omul poate să-și aducă aminte ceva exact fără să îi poată menționa exact unele proprietăți. Matematică știu cam tot atâta cât dvs., din partea mea nu vă faceți griji.
ApreciazăApreciat de 1 persoană