Binele învinge

 

Muma-Pădurii locuia chiar vis-à-vis de Făt-Frumos. Din căsuța ei de chirpici, așezată ca un ghimpe înfipt în creștetul unui deal cât o moviliță, supraveghea zi și noapte porțile castelului. Doar de dragul vremurilor de odinioară – altfel,  Făt-Frumos murise demult, și nici Cosânzeana nu se simțea prea bine. Se zvonea că, trezindu-se tânără vădană, cedase în cele din urmă stăruințelor lui Statu-Palmă-Barbă-Cot și se măritase cu acte, la Primărie, numai după ce acesta îi promisese că o va interna pe Fetița cu Chibrituri, fiica lui din prima căsătorie, într-un centru de piromani. În cinstea ei, totuși, când li s-a născut unicul copil, tot o fată, au botezat-o Cenușăreasa. O nefericită! După ce a părăsit-o Prințul, combinat cu una dintre surorile vitrege, se plimba zi și noapte într-un dovleac, la care înhămase Motanul Încălțat în condurii ei de sticlă. Dăunăzi, la intersecția Pădurii de Argint cu Tărâmul Celălalt, nerespectând culoarea roșie a semaforului, s-a ciocnit violent cu Zmeul, ce zbura regulamentar din sens opus. Neconsolată, Cosânzeana i-a trimis atunci un e-mail Albei ca Zăpada, rugând-o să-l trimită pe Mutulică pe la ea, să mai aibă cu cine schimba o vorbă. ”Negreșit”, i-a răspuns frumoasa brunetă, mângâind mouse-ul pitulat în pletele-i dalbe! „Ți-am pregătit, deja, și un frumos coș cu mere roșii”…
Zâmbind melancolic aducerilor-aminte, Muma-Pădurii deodată tresări, cu ochii pe ceas. Era trecut de opt, Joimărița trebuia să sosească dintr-o clipă-n alta, la cină. Sări sprintenă și deschise ușa cuptorului Bosch, în care Hensel și Gretel păreau gata rumeniți. Stătu o clipă-n cumpănă, apoi aruncă o mână de mentă proaspătă deasupra și stinse focul.

 

Ana

Anunțuri

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la Binele învinge

  1. Adina zice:

    tiii… minunato! ești o încântareeee… uriaș de mare! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Super. O reinterpretare a poveştilor copilariei, în notă modernă. Cu nişte ani în urmă veniseră „nişte unii” care strigau că poveştile trebuie lăsate in pace, pentru că îmi permisesem, literar, să vin cu noi interpretări. Mă bucur că citesc o astfel de interpretare aici. Nu ştirbim cu nimic din farmecul poveştilor dacă brodăm într-o notă amuzantă, numai ciudații şi închistații au ceva de spus. ☺ De boscorodit. Ei sunt „copii”, vezi Doamne, ei percep povestea în puritatea ei, bla, bla, bla. Poate voi reveni cu acele texte, pentru a fi în ton. Felicitari, Ana! ☺

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulțumesc, Cristian!
      Nu cred că sunt în stare de o reinterpretare a vreunei povești, cap-coadă. Și nu aș recomanda textul de mai sus copiilor. 🙂 Ce-am scris eu e mai degrabă o harababură, un moloz de Turn Babel, peste care alunecă o lanternă chioară, încercând să recompună din cioburi ulcica spartă. Sunt convinsă că scrierile tale au mai multă substanță, aș fi bucuroasă să le citesc. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      • Te subapreciezi. 🙂 Nici textele mele nu reinterpretează o poveste cap-coadă. Sunt tot texte de proză scurtă şi foarte scurtă. Oricum, „legea” nu interzice astfel de reinterpretări. Cititorul alege dacă citeşte sau nu, e foarte simplu. Gânduri bune! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  3. Nautilus zice:

    Un evident paradis în destrămare; ceea ce e mai puțin evident îmi scapă.
    O scriere foarte bună, dar are în ea -cum să zic- un fel de otravă de lăcrămioare. Apreciez, dar -sincer- nu îmi place. Și pace.

    Apreciat de 1 persoană

  4. Ai amestecat atâtea „lumi” într-un pumn de cuvinte! Fantasticăamestecătură…

    Apreciat de 1 persoană

  5. Povestea merge mai departe, prin cei cu imaginație, pentru cei receptivi la schimbare. Iar dacă are și umor, cu atât mai bine. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. opantazi zice:

    Anna, s-au aprins luminile, se deruleaza genericul, iar eu sunt tot in sala, in speranta ca s-a turnat deja „Binele invinge -part 2”. 😉

    Apreciat de 1 persoană

  7. Scrisul tău e balsam pentru suflet. Mulţumesc, Anna! Mulţumesc!

    Apreciat de 1 persoană

    • Am tot dat târcoale de vreo două zile comenariului tău şi, zău, dacă ştiu cum să răspund! Sigur, aş putea să spun: ba eu, ba eu îți mulțumesc şi scrisul tău, prin franchețe, căldură şi empatie e un balsam. Dar ar părea o gratulare reciprocă, de adolescente. Aşa că îți ofer, drept mulțumire, ceva serios: 🐻
      🙂

      Apreciat de 1 persoană

  8. noradamian zice:

    Le-ai combinat după rețeta ta secretă, a ieșit o apă vie de poveste, numai bună ca să ne înviorezi. multzam, Anna! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  9. ovi zice:

    wow…
    minunat…
    si binele unde este? ce este? cum este???
    as sta la gura sobei… sa alimentez focul si sa ascult povestile tale pline de modernisme… sunt convins ca as adormi tarziu… tarziu… tarziu…

    Apreciat de 1 persoană

  10. Mihaela zice:

    La mine miroase a mentă arsă! pardon, minte. 🙂 Pe măsură ce citeam, m-am căznit să-mi amintesc poveștile și-am uitat firul poveștii tale. Am recitit-o! La final, am uitat cum se numește povestea… era ceva cu morala?

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s