La început…

Poate că Dumnezeu, copil,
Pierdut în lumea nenăscută,
Nu fii, părinți și-a zămislit
Să-și caute, la pieptul lor, culcuș

Poate că Dumnezeu, copil,
Stingher în lumea nenăscută
Nu fii, ci frați și-a zămislit
Cu ei s-alerge-n iarbă, după fluturi

Poate că Dumnezeu, copil,
Fiindu-i frică de-ntuneric,
Din noapte, zori a zămislit
Și din suspin sori de iubire

Poate că Dumnezeu, copil,
Încă se roagă la icoane
Să-i crească mari fii-părinți.

În leagăn, Lumea se dă huța…

 

Ana

Anunțuri

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la La început…

  1. Preaminunatecuvinte, Ană!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Frumoasă idee, frumoasă construcție poetică. Reconfortantă.

    PS – poate nu am înțeles eu bine aici, scuze – „Lumea se de huța” . Ar fi „se dă”, de fapt, şi e vorba despre o (mică) eroare de tastare?

    Apreciat de 1 persoană

  3. Minunat! Sensibil, duios, frumos tare!

    Apreciat de 1 persoană

  4. castanman zice:

    Poate ca Dumnezeu, copil/ De-a v-ati ascunselea se joaca/ Impiedicandu-ni-se-n ganduri…

    Apreciat de 1 persoană

  5. ovi zice:

    inedita ideie… minunat cuprinsa-n cuvinte rimate…
    Dumenzeu… copil… cu nevoi si dorinti… dar mai ales cu temeri…
    atat de diferit de cunceptia mea de dumnezu,,, insa atat de frumos… incat isi pastreaza puterea creatoare…
    minunat… si totusi, pacat… lumea in nepasarea ei, la toate acestea… doar se da huta… huta… huta…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s