Du-te inimă, haihui
Nici pe creste, nici pe grui
Nici pe șes, nici pe zănoagă
Nici pe uliță, pribeagă
Nici pe albie secată,
Unde-ți oglindeai odată
Rotunjimea de fecioară
Ce, mirată, întâia oară
Își potrivea în oglindă
Iia, cât să îi cuprindă
Freamăt viu de moarte nouă,
Zori ai boabelor de rouă,
Leagăn de noi dimineți.
Inimă cu nouă vieți,
Mi-ai lăsat în custodie
Mantia-ți de păpădie.
Fi-ți-ar dorul tău să-ți fie!
Anna
🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂
ApreciazăApreciază
Superb!! Tare mult îmi place!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc tare mult! 🙂
ApreciazăApreciază
LUNĂ PLINĂ , MĂR DE-ARGINT ! Cecilia Birca
lună plină , măr din rai
dragostele să le dai
tuturora – nu doar mie
să stârneşti inimă vie
in cei ce iubesc deja
şi-n cei ce-au iubit cânva
şi în cei ce n-au ştiut
să bea din izvor-sărut,
Să îi prinzi cu hăţ vrăjit
Lună plină , măr de -argint!
Dragobete fericit ! ♥♥.☆*´¨`☽ Ileana



ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Ileana! : )
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: Inimă haihui | anacronietzsche ~ fara semne ~ | Cronopedia
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază
ti sa facut de duca. dupa atata colindat ceva, ceva la inima ti-a intrat?
ApreciazăApreciază
Domnule Marinel, nu ştiu dacă ați observat, dar blogul meu nu este un jurnal de confesiuni. V-aş rămâne îndatorată dacă v-ați limita comentariile, cu decență, strict la tema postată. Mulțumesc.
ApreciazăApreciază
am inteles e blog de laude, bafta la laudatori
ApreciazăApreciază