Lecţia

soare

Policandrul îşi drese glasul clinchetuind scurt vreo doi ciucuri de cristal. Profită de moment şi aruncă o privire scurtă auditoriului: câţiva prăpădiţi care încercau să iasă, cumva, în evidenţă – o veioză albă, cu bec economic şi abajur demodat, tuburi fluoresecente chenăruind tablouri întunecate pe care el, policandrul, nu se coborâse să le privească niciodată, câteva lumânări uitate aprinse de la cina festivă de aseară şi o mulţime de licurici ascunşi în cutele draperiilor grele ce acopereau fereastra. Lecţia putea începe…
Dragi ciraci, tunară braţele luminoase, vibrând ameninţător aerul deasupra lumânărilor. Poezia luminii
Atât.
Şi dispăru.

Anna

Anunțuri

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Lecţia

  1. Poezia luminii… frumoasa lectie cu talc… policandrul s-o fi ,,prins”??!!

    Apreciat de 1 persoană

  2. vax albina zice:

    Text condensat. Impact vizual. Înțeles profund. Felicitări.

    Apreciat de 1 persoană

  3. calinakimu zice:

    Din păcate unii mai cred că poezia luminii poate fi scrisă în…întuneric.

    Apreciat de 1 persoană

  4. dumitruichim zice:

    Poezia luminii…
    Atât.
    Şi dispăru.”

    🙂

    Apreciat de 1 persoană

  5. dumitruichim zice:

    You are welcome! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s