Vânătorul
așează mulțumit
pe iarba de hârtie
inimile de hârtie
încă pulsând
a este sau a fost
(niciodată va fi)
ogari albi de hârtie
cu botul lor mânjit
de perfecțiunea cuvintelor
(imperfecțiunea nu se inventase)
moțăiau obosiți
sub copaci de hârtie
vânătorul
înșiră cu grijă
fiecare inimă de hârtie
pe așchii de verb
(tolba încă nu se inventase)
și
chemându-și hăitașii
dădu să plece
în lumea lui de hârtie
chiar atunci
duhul pădurilor de hârtie
aprinse amnarul
(chibritul încă nu se inventase)
Anna
Ajunge o crimă în paradis și totul e rescris (pentru că trebuie să fie impecabil).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă paradisul n-a fost sau nu este impecabil, va deveni. Trebuie doar să aşteptăm. Darwin zicea că până la urmă reptilele se vor plictisi să fie reptile şi se vor face şoimi iar maimuțele se vor sătura să se maimuțărească pe cracă – a lor e lumea – când pot face asta la fereastra unui bordei supraetajat.
ApreciazăApreciază
Eu nu sunt un adept al evolutiei specilor in viziunea lui Darwin, dar nici in interpretarea facerii biblice…Am convingerea PERFECTIUNII, ca singurul mod posibil de manifestare al Existentei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă felicit că aveți convingeri ferme, domnule calinakimu! Eu am doar îndoieli, cu asta stau bine, cugetatul nu prea e în grafic dar încă mai sper să trec și la etapa următoare… : )
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Este o convingere…experimentala. De altfel este un FAPT care poate fi experimentat de oricine doreste sa „priveasca” si sa „auda” cu organele spirituale din dotarea FIINTEI. Acestea se dezvolta prin folosinta, ori de cata ori le acordam atentie, credit, dezvoltandu-ne astfel sensibilitatea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
frumos
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază