Im(n)

Tăiască urâtul, că mult ne e drag
Şi vrem să-l simțim lângă noi
Pământul e raiul, planeta albastră?
O sferă mustind de noroi!

Ocolim cu grijă cuvântul
Ce-ar face din alţii eroi
Noi suntem laşi?! Ei au pete,
De-aceea există noroi!

Întâlnind puritatea narcisei
Ne dăm cu oroare-napoi,
Petala e albă, dar bulbul?
Privește, e plin de noroi!

Trăiască urâtul! Pe el îl slăvim,
Frumosul nu crește-n gunoi
Mai sunt inimi calde, pulsează emoţii?
Moroi poleiți cu noroi!

Anna

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Im(n)

  1. Splendid ! Congratulations !

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mulțumesc, onorată de apreciere și de lecturarea blogului meu!

    Apreciază

  3. Nautilus zice:

    Acum 🙂 doar o remarcă. Imaginea -cu animalul mai mult holbat decât imălos, dealtfel simpatic- mi-a dat o oarecare năuceală. Cititorul riscă să rămână cu ea în minte, nu cu poezia.

    Apreciat de 1 persoană

  4. :)))
    Așa e! Și eu mi-am zis când l-am văzut: urâtu’ ăsta e chiar frumos!
    Din păcate, am mari probleme când trebuie să-mi ilustrez vreo poezie și sunt foooarte invidioasă pe cei care o fac cu ușurință și găsesc imaginile cele mai sugestive. Cred că de-acum mi le voi desena eu, cu degetul, pe tabletă; nu știu să desenez nici măcar un măr, dar nu contează, măcar voi avea desene originale.
    Mulțumesc pentru sinceritate!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s