Luna hoață

Când sunt ploaie
Spăl amurgul
Și răsar marea
Din valuri
Car potecile de iarbă
Pe ai mei umeri de apă
Ascunzându-le-n pădure
Luna rea
Să nu le fure

Când sunt ploaie
Renasc stele
Și le-nham
La Carul Mare
Le adăpostesc sub fruntea
Pruncilor
Și-n lacrimi pure
Luna rea
Să nu le fure

Când sunt ploaie
Torc tristeți
Din a genelor
Fuioare
Le prefac
În pescăruși
Sau în cărți de rugăciune
Luna bună
Să le-adune

Anna

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în lirice și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Luna hoață

  1. ovi zice:

    ce frumos… luna rea… si m ai ales luna buna…

    Apreciat de 2 persoane

  2. Daniel Onaca zice:

    Excelenta imbinare a metricii folclorizante cu viziunea moderna, a tonului jucaus cu gravitatea mesajului. Felicitări pentru poem.

    Apreciază

  3. Mulțumesc, Daniel!
    Aprecierea ta înseamnă foarte mult pentru mine.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s