Ascunderea clepsidrei

Bunicii nu au inimă!
Ei au în piept
O pâine aburindă
Pe care zilnic o frâng
În mii de bucăţi
Ce le împart
Cu nesăbuită largheţe
Tuturor
Şi nu-şi opresc
Uitucii noştri dragi
Măcar o fărâmă
Pentru oblojirea
Cordului lor

Bunicii nu au milă!
Să nu-ndrăzneşti
Să ai vreo durere
Ei doar te privesc
Dându-ţi pe loc
Viaţa lor toată
Pentru a vindeca
Cu imensitatea ei
Lipsa ta de timp
Şi nu cer în schimb
Decât, din când în când,
Să nu te uiţi la ceas
Sau sa ascunzi clepsidra

Anna

Despre anna c. ronescu

haihui printre cioburi de gând
Acest articol a fost publicat în lirice și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Ascunderea clepsidrei

  1. dumitruichim zice:

    De ce s-ascunzi clepsidra?
    Mai bine-o vinzi la Vidra! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s